Soarecele de Camp

Tags:
soarecele de camp

Soarecele de camp – Microtus arvalis [1] – reprezinta una dintre cele mai daunatoare specii atunci cand este vorba despre agricultura din Romania. El este destul de raspandit, regasindu-se atat in Europa cat si in Asia. In tara noastra, exemplare din specia soarece de camp pot fi intalnite in zonele cu iarba dar si pe terenurile cu diferite culturi, in special de cereale.


Ce este si cum arata un soarece de camp?

soarece de camp

Soarecele de camp face parte din familia rozatoarelor de talie mica. Este un animal sociabil care prefera sa traiasca in familii numeroase. Corpul sau este mai robust in comparatie cu cel al soarecelui de casa, avand o lungime de până la 12-13 cm si o greutate de 30-40g. Coada si picioarele sunt scurte. Urechile sunt mici si largi, cu o dunga de peri ce porneste de pe crestet si se continua spre coada.
Blana este de culoare cafenie pe partea dorsală si alb-cenusie, cu nuante galbui, pe burta, fără a exista o delimitare clara.


Unde traieste soarecele de camp?

soarece camp

Asa cum am afirmat si initial, Soarecele de camp poate fi intalnit in Europa si Asia. El evita padurile, preferand regiunile cu o clima uscata si cu ierni blande, orientandu-se catre un habitat destinat culturilor agricole, pana la altitudini de maxim 750 de metri.

Ce mananca un soarecele de camp?

La maturitate, soarecele de camp poate sa manance aproximativ 20 de grame de seminte. Studiile arata faptul ca, un singur exemplar, consuma aproximativ 7 kilograme de boabe si 11 kilograme de plante verzi intr-un singur an. La aceste cantitati, se adauga si cele risipite sau murdarite.


Toamna, o data cu inceperea perioadei de semanat, mai ales atunci cand pamantul este inca uscat, soarecii de camp consuma o parte din seminte ceea ce conduce la aparitia unor vetre goale. Iarna, pana in momentul cand se asterne un strat de zapada, acestia rod semanaturile verzi pana la radacina, uneori mancand-o si pe aceasta.


In timpul iernii fac galerii pe sub zapada pentru a cauta hrana iar primavara se hranesc cu grau, orz, secara, lucerna sau trifoi. In momentul in care se seamana porumbul, soarecele de camp poate gasi, cu usurinta, randul pe care au fost puse boabele si le consuma. Vara, atunci cand spicul cerealelor este in parga, „se lucreaza” in echipa. O parte dintre soarecii de camp culca spicele si apoi reteaza spicul iar o alta ceata le aduna, acoperindu-le cu pamant si realizand asa numitele „misune”. Daca se orienteaza catre lanurile de porumb, in general, rod stiuletii. La finalul tuturor recoltelor, soarecii de camp desfac mormanele, bat spicele si stiuletii si cara boabele in incaperea-magazie. Acestea sunt transportate in punga de sub falci.


Cum se inmultesc soarecii de camp?

Majoritatea soarecilor de camp sunt poligami. Masculii se imperecheaza cu mai multe femele pentru a creste succesul procesului de reproducere. In timpul procesului de imperechere, soarecele de camp va incerca sa acapareze una sau mai multe femele. Femelele fertile vor continua sa se imperecheze pana cand devin gestante.

Femelele ating maturitatea dupa 38 de zile in timp ce masculii abia dupa 56 de zile. Perioada de gestatie este de 21 de zile. Greutatea unui soarece de camp, la nastere, este de 1,85 grame. Intarcarea are loc dupa aproximativ 20 de zile, cand puii cantaresc aproximativ 9 grame. Timpul dintre fatari este, in general, de 25,15 zile.
Soarecii de camp se inmultesc, in general, de 4-8 ori pe an, de fiecare data femela nascand intre 4 si 12 pui vii. Astfel, dintr-o singura pereche pot iesi, intr-un an, peste 500 de pui.


Perioada de imperechere incepe in jurul datei de 1 Aprilie si dureaza pana la 1 Octombrie. Acest lucru este validat de faptul ca varful numarului populatiei de soareci de camp se atinge in perioada Iulie-Septembrie.
Femelele vor fata singure ori in grupuri. Aleg sa fete in grupuri in momentul in care rata mortalitatii la populatia adulta de soareci este ridicata. Aceasta apropiere permite altor femele sa aiba grija de puii orfani. Numarul maxim de pui dintr-un grup este de 15. Masculii nu au un rol clar sau stabil in cresterea puilor. In general, soarecii de camp nu raman o familie pentru mult timp.


Ce daune produce un soarecele de camp?


In ceea ce priveste pagubele produse de soarecii de camp, cu siguranta ele depind de densitatea numerica a coloniilor la hectar. In cazul unei densitati mai mici (50-200 de colonii/hectar) culturile de toamna pe care le-au afectat, se pot reface. In cazul unei densitati de peste 200 de colonii/hectar, pagubele incep sa devina evidente.
Asa cum am mentionat, un soarece de camp poate consuma atat partile subterane ale plantelor cat si pe cele verzi.

Cele mai insemnate pagube sunt produse asupra culturilor proaspat rasarite precum grau, orz, rapita de toamna cati asupra lucernierelor si trifolienelor. In momentul in care nu mai gasesc suficiente boabe de cereale pe camp, coloniile se indreapta si catre depozite, silozuri, hambare si chiar culturi de legume. Avand in vedere faptul ca nu hiberneaza, ei au nevoie de hrana pe intreg parcursul anului, cautand, in permanenta, solutii pentru a se hrani si supravietui ceea ce face ca pagubele sa fie insemnate. Astfel, in anii cu invazii, pierderile de recolte cauzate de soarecii de camp pot ajunge la sute de mii de tone de cereale.
De asemenea, s-a dovedit ca soarecii de camp pot fi purtatorii multor boli, reprezentand un pericol pentru sanatate. Acestea se transmit fie direct – prin contactul omului cu un soarece de camp, viu sau mort, prin muscatura sa, ori prin contactul cu facalele, urina sau saliva acestora, fie indirect, prin intermediul puricilor, capuselor sau acarienilor care s-au hranit cu sangele unui soarece infestat.

Este soarecele de camp protejat prin lege?

Nu, pana in prezent nu exista nicio reglementare legala care sa protejeze soarecele de camp.

Ce inamici naturali are un soarecele de camp?

Datorita pagubelor pe care le poate produce atunci cand populatia de soareci este mare, sunt gandite strategii de reducere a numarului de soareci de camp. Prin urmare unul dintre cei mai mari inamici naturali este omul.

Printre strategiile de reducere a populatiei de soricei de camp se pot numara plasarea de cuiuburi pentru bufnitele de cultura (Tyto alba) si vanturelul rosu (Falco tinnunculus), pasari cunoscute ca fiind pradatoare.


Referinte Microtus arvalis

[1] ADW: Microtus arvalis: INFORMATION