Mamifere

Pastrarea legaturilor dintre om si natura este absolut necesara. O intelegere corecta si profunda a relatiei dintre om, natura si vietuitoarele sale formeaza o atitudine potrivita, care contribuie semnificativ la obtinerea fericirii, prosperitatii si longevitatii mediului inconjurator si a oamenilor.

Ce sunt mamiferele?

Mamiferele sunt o clasa de animale vertebrate ce nasc pui vii si ii hranesc cu lapte. Mamiferele sunt considerate ca fiind cele mai dezvoltate si adaptabile vertebrate. Acestea traiesc in toate mediile de viata de pe Pamant si exista peste 5800 specii pretutindeni pe intreg globul pamantesc.

Fata de celelalte clase de animale, mamiferele se deosebesc prin faptul ca au corpul acoperit cu par, blana, placi sau tepi, placi sau au corpul adaptat pentru intot rapid, fiecare in functie de mediul in care traieste.

De asemenea, mamiferele se deosebesc de celelalte animale prin prezenta celor 3 oase ale urechii medii, la fel ca si in cazul omului: ciocan, nicovala si scarita, prin neocortex si prin prezenta glandelor mamale care secreta laptele necesar cresterii puilor.

Temperatura corpului mamiferelor

Acestea sunt animale homeoterme care au temperatura medie si constanta a corpului intre 36-38 de grade Celsius, iar inima lor este tetracamerala, adica au doua atrii si doua ventricule. Totodata, un alt aspect important de mentionat printre alte detalii este ca dentitia este alcatita din dinti specializati.

Clasificarea mamiferelor

Systema Naturae Carolus Linnaeus

Sursa: Linnaeus, Carolus: Systema Naturae, a 10 editie din anul 1758, de Carolus Linnaeus.

Clasificarea animalelor mamifere a avut loc in repetate randuri, insa a fost definita pentru prima data de catre Carl Linné in lucrarea sa Systema Naturae, in prima editie in anul 1735.

Aceasta prima editie a lucrarii Systema Naturae avea doar unsprezece pagini. Linnaeus a publicat ulterior noi editii, de fiecare data cu noi specii de plante si animale.

A 13-a ediție a fost publicată în 1770 și cuprinde 3000 de pagini. In timpul lucrarii, Linnaeus a schimbat clasificarea, iar un pas important a fost cand, in 1758, in cea de-a 10-a editie, a mutat balenele de la pesti la mamifere.

In prezent nu mai exista mamifere care sa corespunda cu vechile clasificari din Systema Naturae datorita faptului ca numarul speciilor a devenit prea mare pentru a putea fi adunate intr-o singura carte.

In ziua de astazi, cele mai multe mamifere, inclusiv cele sase mai bogate clasificari de specii, apartin grupului placentar, iar cele trei clasificari de mamifere ca numar de specii sunt Rodentia: soareci, sobolani, porcupine, castori, capibarii si alte mamifere rozatoare; Chiroptera (lilieci) si Soricomorpha (soricidele, testarii si solenodonii).

Morfologia mamiferelor

Morfologia acesta este reprezentata din morfologia externa (forma exterioara) si morfologia interna (structura interna a organismului).

Morfologia externa

Cea mai mare parte a mamiferelor, au corpul acoperit cu par sau blana, exceptand cetaceele, care pot avea pilozitati. Celelalte mamifere au dezvoltat diferite sisteme de protectie si aparare impotriva vanatorilor naturali sau pentru a se proteja de vreme.

Functiile vitale ale blanii

Blana mamiferelor contribuie la pastrarea caldurii corpului. In general, mamiferele au o temperatura interna de 36 – 39° Celsius.

Datorita faptului ca temperatura interna este mai mica cu 1 grad decat cea a mediului natural extern, animalele salbatice emana caldura, in special perioada sezonului rece, iar in timpul anotimpurilor calduroase, cand mediul exterior are o temperatura mai crescuta decat cea a corpului, la multe mamifere se manifesta fenomenul de naparlire, o modalitate defensiva a organismului de a se adapta la eliberarea caldurii si contra anumitor factori externi, cum ar fi solarele cu radiatiile sale, suprafete dure, plante sau animale salbatice care prin natura lor sunt inamice.

Morfologia interna

Structura interna a mamiferelor este similara, cavitatea toracica este la fel, continand inima, cavitatea pulmonara si plamanii, iar cavitatea abdominal, contine stomacul, intestinele, ficatul, rinichii, splina si alte organe interne.

Tipuri de mamifere

Mamiferele sunt adesea dupa tipul de hrana si aparatul digestiv. Asadar, mamiferele sunt de 3 tipuri: carnivore, erbivore si omnivore.

Mamiferele carnivore

Ursul brun

Carnivorele reprezinta acel ordin de mamifere care se hranesc cu carne, avand dentitie si, in special, canini lungi si ascutiti.

De regula, acestea sunt animalele de prada dominante pe Pamant in toate tipurile de habitate, iar corpul, organismul si modul lor de vietuire sunt adaptate pentru vanatoare.

Totusi, exista si o varietate considerabila de animale in acest ordin care include specii diverse cum ar fi panda urias si hiena cu pete.

Mamiferele erbivore

caprioara

Erbivorele sunt animale care se hranesc cu iarba, plante, frunze si in general, care consuma plante greu de descompus. Aceste tipuri de animale se evidentiaza prin faptul ca au un intestin mai lung sau un stomac multicameral, precum si faptul ca digera mancarea in doua etape: mai intai o mananca si apoi o rumega.

Mamiferele omnivore (alofag, pantofag, omnifag)

porcul mistretUn omnivor este animalul care se hraneste atat cu plante, dar paote avea si alimentatie de origine animala. Animalele omnivore au o eficienta crescuta in consumul hranei.

De cele mai multe ori mamifere care pot fi si pradatori si plante sunt oportuniste.

Mamiferele omnivore au dentitia diferentiata pentru un regim alimentar mixt, caninii sunt slab dezvoltati, in timp ce incisivii sunt mai mult lati pentru taierea hranei, iar maselele au tuberculii tociti, pentru alimentatia animala, vegetala sau pentru fructe.

Organe de simt la mamifere

Exista cinci simțuri principale si fiecare consta in organe specializate, cu functii si receptori specifici pentru fiecare dintre stimuli, iar toti au legatura cu sistemul nervos (creierul).

Organele de simt (ochii, urechile, gura, nasul și pielea) sunt organele ce permit mamiferelor sa interactioneze cu lucrurile si lumea din jurul lor, fiecare dintre simțuri corespunzand unui anumit organ al corpului:

  • ochii – vederea si localizarea spatiala;
  • urechile – receptionarea semnalelor sonore;
  • nasul – perceperea diferitelor mirosuri;
  • limba – perceperea gusturilor;
  • pielea, pentru pipait si simturi ambientale.

Aparatul reproducator (reproducerea la mamifere)

Mamiferele masculii au o pereche de testicule ce produc spermatozoizi, iar femelele mamifere au doua ovare ce produc ovule, iar in timpul contactului sexual, spermatozoidul patrunde in ovul, realizandu-se astfel fecundatia.

Urmatoarea etapa este cea in care ovulul fecundat devine zigot (celula ou), iar mai apoi acesta incepe sa se divida devenind un embrion, dupa care se transforma in fetus.

Durata de gestatie la mamifere

Durata de gestatie la mamifere difera de la specie la specie. De exemplu, in general, rozatoarele au o durata de gestatie cuprinsa intre 2-3 saptamani, pe cand la mamiferele mari cum sunt elefantii, puiul sta in pantec aproximativ 24 de luni inainte de a se naste.

Reproducerea

Cele mai multe mamifere nasc pui vii, dezvoltati complet, insa exista si exceptii, cum sunt monotremele, mamiferele care se reproduc prin depunerea de oua si marsupialele (de exemplu cangurii) care nasc pui vii, dar slab dezvoltati.

De cele mai multe ori mamiferele nu se pot inmulti decat pe cale sexuala, iar competiția este feroce datorita ritualului de curtare al partenerului, motiv pentru care adesea masculii duc lupte intre ei, ca demonstratii de forta.

Dupa nastere, puii invata de la parintii tehnici de hranire, aparare, vanare, iar cand puii devin destul de mari pentru a se descurca singuri, sunt intarcati (alungati).

Importanta mamiferelor pentru oameni

Mamiferele sunt animale foarte importante pentru natura, dar si pentru oameni. Trecand peste aspectul lantului trofic si a faptului ca fiecare specie de animal isi are rolul sau util in natura, speciile de mamifere sunt printre cele mai usor de domesticit, iar noi oamenii consumam adesea de la ele carne, lapte, folosim pielea, blana sau lana, pentru confectionarea materialelor textile sau decoratiuni si ne sunt de folos in viata de zi cu zi.

Exemple de mamifere:

soarecele de camp

Soarecele de Camp

Soarecele de camp – Microtus arvalis [1] – reprezinta una dintre cele mai daunatoare specii atunci cand este vorba despre agricultura din Romania. El este destul de raspandit, regasindu-se atat in Europa cat si in Asia. In tara noastra, exemplare din specia soarece de camp pot fi intalnite in zonele… Read More »Soarecele de Camp